Cămin (inspecție) definiție

Glosar: Cămin

Semnificație

Cuvântul cămin are mai multe semnificații în limba română, fiind utilizat în contexte diferite. În primul rând, un cămin poate desemna o locuință familială, un loc în care o familie locuiește împreună. De asemenea, termenul este folosit pentru a descrie un cămin studențesc, adică o clădire unde locuiesc studenții în timpul studiilor lor universitare. Într-un alt context, cămin poate face referire la o instituție de îngrijire pentru persoane vârstnice sau copii, cunoscută sub denumirea de cămin de bătrâni sau cămin de copii.

Origine

Cuvântul cămin își are originile în limba latină, din cuvântul caminus, care înseamnă „cuptor” sau „șemineu”. De-a lungul timpului, sensul său s-a extins pentru a include și conceptul de locuință, adăpost sau cămin familial.

Parte de vorbire

În limba română, cămin este un substantiv de gen neutru. În formă plurală, devine cămine.

Sinonime

  • locuință
  • adăpost
  • casă
  • resedință

Cuvânt opus

Un cuvânt opus pentru cămin ar putea fi stradă sau exterior, în contextul în care cămin se referă la un loc interior, de adăpost.

Exemple de propoziții

  • După o zi lungă de muncă, abia aștept să ajung acasă, în căminul meu confortabil.
  • Studenții au ales să locuiască într-un cămin universitar pentru a economisi bani.
  • Bunica mea locuiește într-un cămin de bătrâni unde primește îngrijirea necesară.
  • În această iarnă, soba din căminul nostru a fost de mare ajutor pentru a ne încălzi.