Legendă: Un Glosar Informativ și Prietenos
Semnificație
Cuvântul legendă are o semnificație profundă și variată în limba română, referindu-se în principal la o povestire tradițională, adesea cu elemente fantastice, care explică sau interpretează fenomene naturale, istorice sau culturale. Legenda poate include personaje mitologice, ființe supranaturale sau eroi legendari și este transmisă oral sau în scris de-a lungul generațiilor.
Origine
Termenul legendă își are originea în limba latină, de la cuvântul legenda, care înseamnă „ceea ce trebuie citit”. În Evul Mediu, legendele erau povestiri religioase despre viețile sfinților și ale martirilor, care erau citite în cadrul slujbelor religioase. De-a lungul timpului, conceptul de legendă s-a extins pentru a include o varietate de povestiri populare și mitologice.
Parte de vorbire
Legendă este un substantiv de gen feminin în limba română. Pluralul său este legende, iar forma articulată este legenda, respectiv legendele la plural.
Sinonime
În funcție de context, cuvântul legendă poate avea mai multe sinonime, cum ar fi:
- Poveste – O narațiune imaginativă sau reală.
- Mit – O povestire tradițională care explică fenomene naturale sau sociale.
- Fabulă – O poveste scurtă, de obicei cu animale personificate, care ilustrează o morală.
Cuvânt opus
Cuvântul legendă nu are un antonim direct, deoarece reprezintă un tip specific de narațiune. Totuși, în sensul de poveste ficțională, un cuvânt opus ar putea fi realitate, care denotă faptele obiective și evenimentele reale.
Exemple de propoziții
- Legenda lui Dracula este una dintre cele mai cunoscute povești din literatura universală.
- În satul nostru, se povestește o legendă despre un izvor fermecat care îndeplinește dorințele.
- Profesorul a explicat diferența dintre un mit și o legendă în cadrul orei de literatură.
- Copiii au ascultat cu atenție legenda despre zânele din pădure, spusă de bunica lor.