Glosar de Termeni: Opoziție
Semnificație
Termenul opoziție este folosit pentru a descrie actul de a se opune sau de a rezista unui plan, unei idei sau unei acțiuni. În general, opoziția se referă la un grup sau o entitate care se află în dezacord cu o altă parte, adesea în context politic, dar poate fi aplicată și în alte domenii, precum cel social sau economic.
Origine
Cuvântul opoziție își are originea în limba latină, de la termenul oppositio, care înseamnă „a sta împotriva” sau „a fi poziționat în fața”. De-a lungul timpului, acest termen a fost preluat de numeroase limbi, păstrându-și semnificația de bază de a exprima contrarietate sau rezistență.
Parte de vorbire
În limba română, opoziție este un substantiv de gen feminin. Acesta poate fi utilizat atât în formele sale singular și plural (opoziții) și poate fi articulat sau nearticulat, în funcție de contextul în care este folosit.
Sinonime
- Rezistență
- Contradicție
- Contestare
- Împotrivire
- Antiteză
Cuvânt opus
Cuvântul opus pentru opoziție este acord, care desemnează o stare de consens sau de înțelegere între părți. Spre deosebire de opoziție, acordul implică o armonizare a punctelor de vedere și o lipsă de conflict.
4 Exemple de propoziții
- În parlament, opoziția a criticat vehement noul proiect de lege propus de guvern.
- În cadrul dezbaterii, a existat o puternică opoziție față de ideea de a reduce bugetul pentru educație.
- Opoziția locuitorilor față de construcția unei fabrici chimice în zonă a dus la suspendarea proiectului.
- Echipa a întâmpinat opoziție din partea conducerii, dar a reușit în final să-și implementeze planurile.